Recentele disponibilizări de la CFR demonstrează că, şi în plină criză, foştii angajaţi ai statului sunt privilegiaţi faţă de cei ai firmelor private.

Nedreptate, discriminare, protecţie socială excesivă oferită chiar şi foştilor angajaţi pe spatele celor din mediul privat. Aşa califică, la unison, atât oamenii de afaceri, cât şi sindicaliştii, modul în care statul a înţeles să facă disponibilizări în propria ogradă, sub presiunea crizei economice.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă recentele disponibilizări colective, demarate, de ieri, la Căile Ferate Române (CFR): până la 15 salarii compensatorii pentru cei tri mişi în şomaj, salarii care pot totaliza maximum 20.000 de lei.

Sumele nu vor fi însă plătite din bugetul companiei - aflate în pragul falimentului - , aşa cum se întâmplă în cazul unei firme private, ci din bugetul de stat. Adică, din bugetul asigurărilor de şomaj, la care contribuie toţi an gajaţii din România. Iar favorurile făcute feroviarilor nu se opresc aici. Potrivit contractului colectiv de muncă, aceştia nu ar fi trebuit să primească niciun salariu compensatoriu.

Toate acestea, în timp ce peste 90% dintre actualii şomeri provin din mediul privat care - susţin patronii - a beneficiat, doar de un ajutor, practic, fără valoare din partea executivului: şomaj tehnic şi scutirea timp de şase luni de la plata dărilor la stat pentru cei care angajează şomeri.

CAMPIONI

Privatul bate statul la disponibilizări colective

Şi anul trecut, de departe, cei mai afectaţi de criză s-au dovedit a fi angajaţii din privat.

•Potrivit statisticilor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), peste 120.000 de români au ajuns şomeri, în 2009, în urma concedierilor colective „ope rate de angajatori”. Aproape 90% dintre aceşti oameni provin din mediul privat.

Invariabil, nu doar anul trecut, ci şi în 2008, în mediul privat au fost „predispuse” disponibilizărilor colective aceleaşi domenii de activitate: construcţiile de clădiri (pe primul loc în „topul disponibilizărilor), urmate de lucrările de geniu civil, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, dar şi fabricarea articolelor de îmbrăcăminte. Nu au fost iertate nici industria alimentară sau comerţul.

Statul, campion „istoric”

Puţinele concedieri colective de la stat (câteva mii de oameni) se regăsesc - potrivit ANOFM - în industria de apărare şi în companiile din domeniul energetic.

În ciuda acestor statistici, preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, spune că „disponibilizările majore din economie s-au făcut totuşi la stat, unde numărul bugetarilor a fost redus, în valuri, de la 4,4 milioane, în 1990, la aproape 1,4 milioane de persoane, acum”.

De altfel, ieri Ministerul Transporturilor a început concedierea colectivă a aproape 10.000 de angajaţi ai Căilor Ferate. Guvernul a decis ca valoarea unui salariu compensatoriu plătit unui angajat restructurat de la CFR Marfă să fie de maximum 1.360, adică aproape egală cu valoarea salariului mediu primit acum de CFR-işti (1.300 de lei).

Asta, întrucât „lista neagră” nu a inclus şi persoane cu funcţii. „Au fost disponibilizaţi cei cu funcţie de execuţie, şefii au fost iertaţi”, a explicat liderul sindicatului „Libertatea” CFR, Grigore Mare.

Alţi 1.900 de salariaţi de la Bechtel li s-ar putea alătura CFR-iştilor.

DIFERENŢE

Companiile private se consideră discriminate faţă de cele de stat

Ana Bâtcă

Discriminare şi nedreptate. Aşa califică oamenii de afaceri modul în care guvernul împarte banii pentru

românii care îşi pierd locurile de muncă în funcţie de sectorul unde lucrează: la stat sau la privat.

Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, spune că statul e cel care a fost avantajat financiar la capitolul costuri ale concedierilor colective. „Toate plăţile compensatorii pentru angajaţii statului s-au plătit din sistemul public al asigurărilor de şomaj, la care contribuim cu toţii. E o discriminare clară între salariaţii statului şi cei din privat, pentru care patronii vin cu bani de acasă. Noi am cerut din 1998 să existe o lege unică de concediere pentru toţi salariaţii români”, explică Hossu.

La rândul său, Maria Grapini, preşedintele patronatului din industria uşoară FEPAIUS, spune că „sunt încălcate şi spiritul, şi litera legii”. În această situaţie, când două companii, una de stat şi alta privată, scot pe piaţă aceleaşi produse, angajatorul cu capital de stat este favorizat şi este distorsionată concurenţa, atenţionează ea.

Guvernul susţine că a ajutat firmele private să-şi păstreze locurile de muncă prin două măsuri: şomajul tehnic şi scutirea de contribuţiile sociale timp de şase luni în cazul angajării şomerilor. Despre aceasta din urmă, Maria Grapini spune că „este praf în ochi”, deoarece nu poate fi aplicată de societăţile care trec prin greutăţi.

Firmele cu probleme nu pot beneficia de scutiri

„Ca să beneficiezi de scutirea de CAS trebuie să nu fi concediat pe nimeni în ultimele şase luni. De ce mă pedepseşti acum că am dat afară acum şase luni? Astfel, o pot aplica doar cei care merg bine, iar cei care au probleme nu o vor putea aplica”, ne-a explicat Grapini.

În ceea ce priveşte şomajul tehnic, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, spune că măsura a fost introdusă, anul trecut, la presiunea patronatelor şi sindicatelor. În plus, nu a continuat de la începutul acestui an, ci doar din februarie.

PROTESTE

Sindicatele se pregătesc de grevă generală

Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a avertizat, ieri, că a doua jumătate a lunii mai ar putea însemna declanşarea grevei generale la nivel naţional, precedată de o grevă de avertisment şi de mitinguri în mai multe oraşe.

Sindicaliştii sunt nemulţumiţi de forma actuală a legii pensiilor şi de legea unică a salarizării, dar şi de existenţa a două salarii minime pe economie: unul la stat şi altul la privat.

De altfel, aceştia cer şi stabilirea salariului minim la 705 lei. Şi profesorii sunt nemulţumiţi. Dascălii din Buzău sunt azi în grevă, timp de două ore, pe motiv că salariul aferent lunii februarie le va fi redus cu 40%.

Citeste tot articolul in Evenimentul Zilei

de Horia Ghibutiu